boncănit

boncănit
BONCĂNÍT, boncănituri, s.n. 1. Mugetul cerbului în perioada de împerechere. 2. Perioada de împerechere la cerbi. – Din boncăni "a rage".
Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX '98

boncănít s. n., pl. boncăníturi
Trimis de siveco, 17.12.2006. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • boncăluit — BONCĂLUÍT s.n. Faptul de a boncălui; răget, strigăt specific scos de cerbi şi de alte erbivore în perioada de rut. ♦ fig. Sunet prelung emis de unele instrumente de suflat. – v. boncălui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BONCĂLUÍT s …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”