decortica — DECORTICÁ, decortichez, vb. I. tranz. 1. A desprinde şi a înlătura cojile de pe unele seminţe în vederea consumului. ♦ A curăţa de coajă arborii, cu scopul de a stârpi insectele dăunătoare şi ouăle lor. 2. (med.) A îndepărta chirurgical, total… … Dicționar Român
nişă — NÍŞĂ, nişe, s.f. 1. Adâncitură (dreptunghiulară, în formă de arcadă etc.) anume lăsată într un zid, în peretele unei sobe, la o mobilă etc., în care de obicei se aşază obiecte decorative, obiecte de uz casnic etc.; firidă. 2. Intrând amenajat pe… … Dicționar Român
iarbă — IÁRBĂ, (2) ierburi, s.f. 1. Nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu părţile aeriene verzi, subţiri şi mlădioase, folosite pentru hrana animalelor. ♢ expr. Paşte, murgule, iarbă verde = va trebui să aştepţi mult până ţi se va… … Dicționar Român
impurifica — IMPURIFICÁ, impurífic, vb. I. tranz. (Rar) A murdări; a polua. – Im2 + purifica. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 impurificá vb., ind. prez. 1 sg. impurífic, 3 sg. şi pl. impurífică … Dicționar Român
sărăturos — SĂRĂTURÓS, OÁSĂ, sărăturoşi, oase, adj. (Despre soluri) Care este îmbibat cu săruri vătămătoare pentru plante; sărăturat. – Sărătură + suf. os. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SĂRĂTURÓS adj. v. sărăturat. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
Iuliu Prodan — 230px Nacimiento 29 de octubre 1875 Chiochiş, condado de Bistriţa Năsăud Fallecimiento 27 de febrero 1959 Cluj Residencia … Wikipedia Español
contraindicaţie — CONTRAINDICÁŢIE, contraindicaţii, s.f. Împrejurare specială care interzice aplicarea unui tratament sau folosirea unui remediu, regim alimentar etc. [pr. : tra in ] – Din fr. contre indication. Trimis de IoanSoleriu, 12.06.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
depurativ — DEPURATÍV, Ă, depurativi, e, s.n., adj. (Substanţă) care curăţă organismul de substanţele vătămătoare şi favorizează eliminarea toxinelor şi a produşilor de dezasimilaţie2. – Din fr. dépuratif. Trimis de LauraGellner, 10.07.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
excreta — EXCRETÁ, excretez, vb. I.tranz. A elimina prin excreţie, a evacua din organism, în urma proceselor biochimice, substanţe devenite inutile sau vătămătoare. – Din fr. excréter. Trimis de ionel bufu, 16.06.2004. Sursa: DEX 98 excretá vb., ind.… … Dicționar Român
excreţie — EXCRÉŢIE, excreţii, s.f. Faptul de a excreta; proces de eliminare a produşilor rezultaţi din procesele de dezasimilaţie ale organismului animal. ♦ Substanţă eliminată de organism ca rezultat al proceselor biochimice. – Din fr. excrétion, lat.… … Dicționar Român
