bumbăcit — BUMBĂCÍT s.n. Faptul de a bumbăci; vătuire, bumbăceală. – v. bumbăci. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BUMBĂCÍT adj. v. vătuit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime BUMBĂCÍT s. v. vătuire, vătuit … Dicționar Român
bumbăceală — BUMBĂCEÁLĂ, bumbăceli, s.f. (Rar) Bumbăcit. ♦ fig. (fam.) Bătaie zdravănă. – Bumbăci + suf. eală. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 BUMBĂCEÁLĂ s. v. vătuire, vătuit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime bumbăceálă s … Dicționar Român
bumbăcire — BUMBĂCÍRE s. v. vătuire, vătuit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
vătuit — VĂTUÍT adj. (pop.) bumbăcit. (Haină vătuit.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime VĂTUÍT adj. v. înăbuşit, înfundat, slab, stins, surd. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime VĂTUÍT s. v. vătuire … Dicționar Român