vãtrái — s. n. (sil. trai), pl. vãtráie … Romanian orthography
cociorbă — COCIÓRBĂ s.f. v. cociorvă. Trimis de hai, 11.06.2004. Sursa: DEX 98 cociórbă (cociórvă) s.f. (reg.) 1. unealtă cu cârlig cu care se scoate jarul sau cenuşa din cuptor. 2. unealtă de pescuit asemănătoare celei cu care scoate jarul din cuptor. 3 … Dicționar Român
lambă — LÁMBĂ, lambe, s.f. 1. Lanţ care leagă crucea proţapului unui car cu capetele osiei; vătrai. 2. Parte proeminentă a unei piese de lemn sau de metal care se îmbucă în scobitura corespunzătoare a altei piese pentru a asigura o îmbinare perfectă;… … Dicționar Român
spuzar — SPUZÁR s. v. vătrai. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime spuzár, spuzáre şi spuzáruri, s.n. (reg.) 1. vătrai (pentru jăratic). 2. turtă (de făină sau de mălai) coaptă în spuză; nume generic dat unor iritaţii ale pielii, unor erupţii… … Dicționar Român
sulă — SÚLĂ, sule, s.f. 1. Unealtă (folosită de cizmari şi de cojocari) formată dintr un ac lung şi gros de oţel, drept sau curb, fixat într un mâner, cu care se găureşte pielea, talpa etc. spre a putea petrece acul sau aţa prin ele. 2. (reg.) Peşte mic … Dicționar Român
vătrar — VĂTRÁR, vătrare, s.n. (Rar) Vătrai (1). – Vatră + suf. ar. Trimis de bogdanrsb, 04.12.2008. Sursa: DEX 98 VĂTRÁR s. v. vătrái. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime vătrár s. n. (sil. trar), pl. vătráre … Dicționar Român
brucă — brúcă ( ci), s.f. – Vătrai. Origine necunoscută. DAR îl pune în legătură cu it. brocco, fr. boche. – Der. bruci, vb. (a aţîţa; a înţepa); brucer (var. brucelnic), s.n. (băţ cu care se mestecă mămăliga); brucoi, s.n. (agrafă); bruceală, s.f.… … Dicționar Român
cocârlă — COCẤRLĂ, cocârle, s.f. Mică ciupercă comestibilă, cu pălăria galbenă roşcată, cu gust şi cu miros de usturoi (Marasmius scorodonius). – et. nec. Trimis de hai, 11.06.2004. Sursa: DEX 98 COCÂRLĂ s. I. (bot.; Marasmius scorodonius) (reg.)… … Dicționar Român
costiş — COSTÍŞ, Ă, costişi, e, adj., s.f. 1. adj. (Adesea adverbial) înclinat, aplecat pe o coastă; pieziş, oblic, strâmb. 2. s.f. Coastă de deal; povârniş, pantă. – Coastă + suf. iş. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 COSTÍŞ s. v. lambă,… … Dicționar Român
cruce — CRÚCE, cruci, s.f. I. 1. Obiect format din două bucăţi de lemn, de piatră, de metale preţioase etc. aşezate perpendicular şi simetric una peste alta şi constituind simbolul credinţei creştine. ♢ expr. A pune cruce cuiva (sau la ceva) = a… … Dicționar Român