vârfui

vârfui
VÂRFUÍ, vârfuiesc, vb. IV. tranz. 1. A face vârf unei grămezi. 2. A umple până sus un vas, un recipient etc.; a face să fie plin ochi. 3. fig. (Despre munţi, culmi etc.) A-şi înălţa, a-şi profila vârful. – Vârf + suf. -ui.
Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

vârfuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. vârfuiésc, imperf. 3 sg. vârfuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. vârfuiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A VâRFU//Í vârfuiiésc tranz. (grămezi, clăi) A face vârf. /vârf + suf. vârfuiui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • vârfuit — VÂRFUÍT, Ă, vârfuiţi, te, adj. 1. Prelungit în formă de vârf, cu vârf; ţuguiat, ascuţit. 2. (Despre recipiente) Plin până sus, umplut cu vârf. – v. vârfui. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VÂRFUÍT adj. v. ascuţit, ţuguiat. Trimis… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”