vocabular

vocabular
VOCABULÁR, vocabulare, s.n. 1. Totalitatea cuvintelor unei limbi; lexic. ♢ Vocabular activ = totalitatea cuvintelor folosite în mod efectiv de cineva în exprimare şi care variază de la o categorie de vorbitori la alta. Vocabular pasiv = totalitatea cuvintelor specifice unei limbi pe care vorbitorii le înţeleg, dar nu le utilizează (decât accidental). Vocabular de bază (sau fundamental) = fondul principal de cuvinte. Vocabular secundar = masa vocabularului (1). ♦ Totalitatea cuvintelor specifice unei anumite categorii sociale, unui anumit domeniu de activitate, unui anumit stil al limbii, unui scriitor sau vorbitor etc. 2. (înv.) Dicţionar, de obicei de proporţii mici; lexic, glosar. [var.: (înv.) vocabuláriu s.n.] – Din fr. vocabulaire, lat. vocabularium.
Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

VOCABULÁR s. (lingv.) 1. lexic. (vocabularul unei limbi.) 2. dicţionar, lexicon, (înv.) condică, cuvântar, vorbar. (vocabular de termeni tehnici.) 3. v. glosar. 4. v. terminologie.
Trimis de siveco, 07.04.2008. Sursa: Sinonime

vocabulár s. n., pl. vocabuláre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

VOCABULÁR vocabulare n. 1) Totalitate a cuvintelor dintr-o limbă; lexic. 2) Totalitate a cuvintelor specifice unui anumit domeniu de activitate (ştiinţă, artă, tehnică etc.). 3) Dicţionar succint sau specializat. 4) Tota-litate a cuvintelor folosite efectiv de o anumită persoană; limbaj. /<fr. vocabulaire, lat. vocabularium, it. vocabulario
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

VOCABULÁR s.n. 1. Totalitatea cuvintelor unei limbi; lexic. ♢ Vocabular activ = totalitatea cuvintelor folosite în mod curent de cineva; vocabular pasiv = totalitatea cuvintelor specifice unei limbi pe care vorbitorii nu le utilizează decât accidental. 2. Totalitatea cuvintelor întrebuinţate de un scriitor, de un individ sau folosite într-un text sau într-un anumit domeniu de activitate. 3. Dicţionar mic, restrâns ca număr de cuvinte; glosar. [< fr. vocabulaire, cf. lat. vocabulum – cuvânt].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

VOCABULÁR s. n. 1. totalitatea cuvintelor unei limbi; lexic. o vocabular activ = totalitatea cuvintelor folosite în mod curent de cineva; vocabular pasiv = totalitatea cuvintelor specifice unei limbi pe care vorbitorii nu le utilizează decât accidental. ♢ totalitatea cuvintelor caracteristice limbii unei epoci, a unui domeniu de activitate, a unui stil, scriitor etc. 2. dicţionar de proporţii reduse; glosar. 3. (inform.) mulţime de simboluri cu care se pot forma cuvinte. (< fr. vocabulaire, lat. vocabularium)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • vocabular — adj. 2 g. Relativo a vocábulo …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • vocabular — vōˈkabyələ(r), vəˈk adjective Etymology: Latin vocabulum + English ar : of or relating to words or phraseology : verbal a developing science frequently inherits its first vocabular wardrobe from older relatives G.L.Jepsen …   Useful english dictionary

  • vocabular — adjective Etymology: back formation from vocabulary Date: 1608 of or relating to words or phraseology ; verbal …   New Collegiate Dictionary

  • vocabulár — s. n., pl. vocabuláre …   Romanian orthography

  • vocabular — vo·cab·u·lar …   English syllables

  • vocabularian — vocabūlārˈian adjective Of or relating to vocabulary noun A person much, or too much, concerned with words • • • Main Entry: ↑vocable …   Useful english dictionary

  • activ — ACTÍV, Ă, activi, e, adj., s.n. I. adj. 1. Care participă (în mod efectiv) la o acţiune; harnic, vrednic. ♢ Membru activ = membru al unei organizaţii, societăti, instituţii etc. având anumite obligaţii şi bucurându se de drepturi depline în… …   Dicționar Român

  • lexic — LÉXIC s.n. Totalitatea cuvintelor dintr o limbă; vocabular. ♦ p. restr. Totalitatea cuvintelor caracteristice limbii unei epoci, unei regiuni, unui scriitor etc. – Din fr. lexique. Trimis de LauraGellner, 20.05.2004. Sursa: DEX 98  LÉXIC s. 1. v …   Dicționar Român

  • esperanto — ESPERÁNTO s.n. Limbă artificială, formată din elemente de vocabular şi de gramatică împrumutate din cele mai răspândite limbi europene, creată cu scopul de a deveni limbă internaţională. – Din fr. espéranto. Trimis de boldan, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • pasiv — PASÍV, Ă, pasivi, e, adj., s.n. I. adj. 1. Care nu reacţionează în nici un fel, care este lipsit de iniţiativă şi de interes pentru ceea ce face, vede etc.; inactiv. ♦ Vocabular pasiv = parte a vocabularului care nu e folosită în mod frecvent în… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”