- boia
- BOIÁ, (1) boiele, s.f. 1. (reg.) Vopsea. ♦ (peior.) Fard. 2. Condiment de culoare roşie, obţinut din pisarea ardeiului iute uscat; paprică. – Din tc. boya.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98BOIÁ s. (reg.) piparcă, (Mold.) papricaş, (Transilv.) paprică. (boia de ardei.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeBOIÁ s. v. culoare, fard, vopsea.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeboiá s. f., art. boiáua, g.-d. art. boiélii; pl. boiéliTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBO//IÁ boiaiéle f. pop. 1) Substanţă colorantă cu care se acoperă diferite obiecte în scop decorativ sau de protecţie; vopsea; culoare. 2) fam. Produs cosmetic care se aplică în special pe faţă pentru a-i modifica aspectul natural; fard. 3) Condiment sub formă de praf roşu, obţinut din ardei iute pisat. [art. boiaua; G.-D. boielii; Sil. bo-ia] /<turc. boyaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXboiá (boiéle), s.f. – 1. Culoare, vopsea. – 2. Fard. – Mr. boe, buiauă, megl. buia. tc. boya (Roesler 589; Şeineanu, II,56; Lokotsch 328); cf. ngr. μπογιά, alb. bojë, bg., sb. boja. cf. boiangiu. Der. boi, vb. (a picta, a vopsi; a înşela); boială, s.f. (vopsea, culoare; fard), care poate de asemenea să fie der. de la vb., ca un s. refăcut pe baza pl. boiele.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER!boiá s. f., art. boiáua, g.-d. art. boiélei; (vopsele, farduri) pl. boiéle, art. boiéleleTrimis de Laura-ana, 27.07.2007. Sursa: DOOM 2
Dicționar Român. 2013.