- viligiatură
- VILIGIATÚRĂ s.f. v. vilegiatură.Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98VILIGIATÚRĂ s.f. v. vilegiatură.Trimis de LauraGellner, 24.03.2009. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
vilegiatură — VILEGIATÚRĂ, vilegiaturi, s.f. Concediu, vacanţă etc. petrecută de cineva în afara locului său de domiciliu. [pr.: gi a . – var.: (pop.) viligiatúră s.f.] – Din fr. villégiature. Trimis de oprocopiuc, 19.03.2004. Sursa: DEX 98 vilegiatúră s. f … Dicționar Român