- victorie
- VICTÓRIE, victorii, s.f. 1. Succes repurtat asupra inamicului într-un război, într-o bătălie, într-o revoluţie (armată); biruinţă, izbândă. 2. Succes obţinut într-o competiţie sportivă, într-un concurs, la un examen etc. 3. Triumf al unei idei, al unei teorii, al unei politici asupra altora opuse. 4. Rezultat deosebit de bun obţinut într-un domeniu de activitate. – Din lat. victoria.Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Victorie ≠ eşec, înfrângereTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeVICTÓRIE s. 1. v. biruinţă. 2. izbândă, reuşită, succes. (victorie echipei de handbal.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimevictórie s. f. (sil. -ri-e), art. victória (sil. -ri-a), g.-d. art. victóriei; pl. victórii, art. victóriile (sil. -ri-i-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficVICTÓRI//E victoriei f. Succes deplin obţinut printr-un efort deosebit (într-un domeniu); biruinţă; izbândă. A repurtat o victorie. [G.-D. victoriei. Sil. -ri-e] /<lat. victoria, fr. victoireTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXVICTÓRIE s.f. 1. Biruinţă, izbândă (într-un război, într-o luptă etc.). 2. Succes obţinut împotriva unui rival. 3. Biruinţă a unei idei, a unui principiu etc. ♦ Rezultat deosebit obţinut într-un domeniu de activitate. [gen. -iei. / < lat. victoria].Trimis de LauraGellner, 13.02.2006. Sursa: DNVICTÓRIE s. f. 1. biruinţă, izbândă (într-un război). 2. succes împotriva unui rival; reuşită într-o competiţie. 3. biruinţă a unei idei, a unui principiu etc. ♢ rezultat deosebit obţinut într-un domeniu de activitate. (< lat. victoria)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.