viaţă

VIÁŢĂ, vieţi, s.f. 1. Sinteză a proceselor biologice, fizice, chimice, mecanice care caracterizează organismele; faptul de a fi viu; stare a ceea ce este viu. ♢ loc. adj. Plin de viaţă sau cu viaţă = energic, viguros, vioi; vesel. Fără (pic de) viaţă = fără vlagă, fără vigoare. De viaţă = vesel, sociabil; căruia îi place să petreacă. ♢ loc. adj. şi adv. Pe viaţă şi pe moarte = în chip deznădăjduit; cu înverşunare, din toate puterile, cu riscul vieţii. ♢ loc. adv. Cu viaţă = a) în mod vioi, avântat, viu; b) viu, teafăr. Cu preţul vieţii = cu orice risc. ♢ expr. A fi în viaţă = a trăi. A trece (sau a se trece) din viaţă = a muri. A aduce (pe cineva) la viaţă = a face (pe cineva) să-şi recapete cunoştinţa, sănătatea; a însănătoşi. A fi între viaţă şi moarte = a fi în pericol să moară. A mântui (cuiva) viaţa = a scăpa (pe cineva) dintr-o mare primejdie, a salva de la moarte. A-şi pune viaţa în primejdie (sau la mijloc) = a face ceva cu riscul vieţii, a risca foarte mult. A lua (sau a căpăta) viaţă = a lua fiinţă, a se naşte; a se produce. ♦ Epitet dat unei fiinţe iubite, care reprezintă totul în existenţa cuiva. ♦ Existenţă umană, petrecere a omului pe pământ. ♢ expr. Când ţi-e viaţa mai dragă = când nici nu te aştepţi, când nici nu te gândeşti. ♦ Ansamblul fenomenelor biologice (creştere, metabolism, reproducere etc.) pe care le prezintă organismele animale sau vegetale de la naştere până la moarte. ♦ fig. Vietate, fiinţă; spec. om. 2. (În credinţele religioase; determinat prin "de apoi", "de veci" etc.) Existenţă de dincolo de moarte. 3. Mod, fel, ansamblu de condiţii materiale şi morale ori mediu în care se desfăşoară existenţa unei fiinţe sau a unei colectivităţi; totalitatea actelor săvârşite de cineva în timpul existenţei sale. ♦ Ceea ce este necesar pentru existenţa zilnică a cuiva; trai (zilnic). 4. Timp cuprins între naşterea şi moartea cuiva; şirul evenimentelor întâmplate în acest timp. ♢ loc. adj. şi adv. Pe viaţă = (care este) pentru tot timpul cât trăieşte cineva. Din viaţă = (care este) din timpul când trăieşte (cineva), când este încă viu. ♢ loc. adv. În viaţa mea (sau ta, lui etc.) = (în construcţii negative) niciodată. ♢ expr. O viaţă de om = vreme foarte îndelungată. ♦ Biografie (relatată oral sau în scris). – lat. *vivitia (< vivus).

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



Viaţă ≠ moarte

Trimis de siveco, 21.11.2007. Sursa: Antonime



VIÁŢĂ s. 1. fiinţă. (Pe când nu era viaţă.) 2. (înv. fig.) cap. (Îi era viaţă în primejdie.) 3. sânge. (Şi-a dat viaţă pentru patrie.) 4. trai, (înv.) cust, custare. (Au dus o viaţă agitată.) 5. trai, vieţuire, (pop.) sălăşluire, (înv.) sălăşluinţă. (viaţă lui îndelungată pe aceste locuri.) 6. v. existenţă. 7. v. biografie.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



VIÁŢĂ s. v. animaţie, antren, însufleţire, vioiciune.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



árborele viéţii s. m. + s. f.

Trimis de siveco, 16.12.2008. Sursa: Dicţionar ortografic



viáţă s. f. (sil. via-), g.-d. art. viéţii (sil. vie-); pl. viéţi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



VIÁŢ//Ă vieţi f. 1) Ansamblu de fenomene (dezvoltare, metabolism, reproducere) caracteristice unui organism viu; faptul de a vieţui, de a fi viu. ♢ Cu viaţă vioi. Plin de viaţă energic; vioi. Fără (pic de) viaţă fără forţă fizică; neputincios. Cu preţul vieţii punându-şi viaţa în pericol. Pe viaţă şi pe moarte cu înverşunare; cu riscul vieţii. A fi om de viaţă a fi vesel. A aduce pe cineva la viaţă a trata pe cineva de o boală grea. A fi în viaţă a trăi; a fi viu. A da viaţă a naşte. A căpăta viaţă a lua fiinţă. A înceta (sau a se trece) din viaţă (sau a-şi pierde viaţăa) a muri. A scurta (sau a lua) cuiva viaţăa a ucide pe cineva. A avea nouă vieţi a trăi mult. A-şi pune viaţăa în primejdie (sau în pericol) a se supune unei primejdii (sau unui pericol). A-şi mânca viaţăa cu cineva a trăi rău; a nu se împăca cu cineva. viaţă de apoi viaţă de după moarte. 2) Existenţă umană; trai. Nivel de viaţă. ♢ Când ţi-i viaţăa mai dragă (sau dulce) când eşti mai fericit; când te simţi mai bine. 3) Durată de timp de la naşterea unei fiinţe până la moartea ei. ♢ O viaţă de om un timp îndelungat. 4) Şir de evenimente cuprinse în această durată de timp. [G.-D. vieţii; Sil. via-] /viu + suf. viaţăeaţă

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX