uzură

UZÚRĂ¹ s.f. 1. Deteriorare, degradare a unui obiect (prin întrebuinţare îndelungată); uzaj. ♦ Modificare progresivă a (dimensiunilor) unei piese tehnice, în cursul funcţionării sistemului din care face parte. ♦ fig. Slăbire, oboseală, epuizare. 2. fig. (Rar) Corupţie, desfrâu. – Din fr. usure.

Trimis de ana_zecheru, 14.07.2008. Sursa: DEX '98



UZÚRĂ², uzuri, s.f. (înv.) Camătă, dobândă; cămătărie. – Din lat. usura, fr. usure.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



UZÚRĂ¹ s.f. 1. uzură ♢ Pierdere de material la suprafaţa unei piese din cauza frecării. ♦ Uzură morală = pierdere a valorii maşinilor, instalaţiilor, clădirilor etc. ca urmare a creşterii productivităţii muncii sociale sau a apariţiei altor maşini, mai perfecţionate.

Trimis de tavi, 27.05.2004. Sursa: MDN



UZÚRĂ s. 1. deteriorare, uzaj, uzare. (Gradul de uzură al unui obiect.) 2. v. purtare.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



UZÚRĂ s. v. camătă, cămătărie, dobândă, procent.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



uzúră (deteriorare) s. f., g.-d. art. uzúrii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



uzúră (camătă, corupţie) s. f., g.-d. art. uzúrii; pl. uzúri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



UZÚR//Ă uzurăi f. 1) Deteriorare progresivă prin uz îndelungat (sau neraţional). uzurăa unei piese. 2) fig. Stare de epuizare temporară a capacităţilor fizice şi spirituale în urma unui supraefort. /<fr. usure

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



UZÚRĂ s.f. 1. Deteriorare a unei piese sau a unui sistem tehnic datorită unei întrebuinţări îndelungate; uzaj. ♦ Pierdere de material la suprafaţa unei piese din cauza frecării. ♦ (fig.) Slăbire, oboseală, epuizare. 2. (fig.; rar) Corupţie, desfrâu. [< fr. usure, it., lat. usura].

Trimis de LauraGellner, 24.06.2007. Sursa: DN