- urzitor
- URZITÓR, -OÁRE, urzitori, -oare, subst. 1. s.m. şi f. Persoană care urzeşte pânza. ♦ fig. Uneltitor, conspirator, complotist. 2. s.n., s.f. Maşină de urzit pânza. – Urzi + suf. -tor.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98URZITÓR s. (text.) (reg.) urzoi. (Cu urzitorul se urzeşte tortul.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeURZITÓR s. v. complotist, conspirator, ctitor, fondator, întemeietor.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeurzitór (persoană) s. m., pl. urzitóriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficURZIT//ÓR1 urzitoroáre n. Unealtă sau maşină de urzit. /a urzi + suf. urzitortorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXURZIT//ÓR2 urzitoroáre (urzitoróri, urzitoroáre) m. şi f. 1) Persoană care lucrează la maşina de urzit. 2) Persoană care urzeşte pânza. 3) fig. Persoană care iniţiază în taină acţiuni reprobabile; conspirator. /a urzi + suf. urzitortorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.