Dicționar Român. 2013.
urzicáre — s. f., g. d. art. urzicärii; pl. urzicäri … Romanian orthography
ustura — USTURÁ, pers. 3 ústură, vb. I. tranz. A provoca cuiva o senzaţie dureroasă de înţepătură, de urzicare sau de arsură. ♦ fig. A provoca cuiva o durere fizică sau morală; a lovi, a îndurera. – lat. ustulare. Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX … Dicționar Român
usturime — USTURÍME, usturimi, s.f. Senzaţie dureroasă caracteristică, pricinuită de o înţepătură, de o arsură, de urzicare, de un miros înţepător etc.; usturătură. – Ustura + suf. ime. Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX 98 USTURÍME s. 1. v. arsură … Dicționar Român
urticaţie — urticáţie, urticáţii, s.f. (pop.) urzicare. Trimis de blaurb, 26.03.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
urzicar — URZICÁR s. (ornit.; Saxicola rubetra) mărăcinar. Trimis de siveco, 22.10.2008. Sursa: Sinonime URZICÁR s. v. bastard, copil din flori, fluture roşu. Trimis de siveco, 22.10.2008. Sursa: Sinonime URZICÁR urzicari m. 1) Pasăre sedentară, de… … Dicționar Român
