- uruitură
- URUITÚRĂ s.f. v. huruitură.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
uruitură
Look at other dictionaries:
huruitură — HURUITÚRĂ, huruituri, s.f. Zgomot produs de ceva care huruie; huruială, huruit1, hurduitură. [pr.: ru i . – var.: uruitúră s.f.] – Hurui + suf. tură. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HURUITÚRĂ s. duduit, duduitură, durăit, durăitură,… … Dicționar Român
