goni — GONÍ, gonesc, vb. IV. 1. tranz. A fugi după cineva, a urmări în fugă (pentru a prinde, pentru a face să se grăbească etc.); a fugări; spec. a alunga vânatul spre locul de pândă al vânătorilor. ♢ refl. recipr. Păsările se goneau printre ramuri. ♦… … Dicționar Român
pândi — PÂNDÍ, pândesc, vb. IV. 1. tranz. şi intranz. A observa, a urmări cu atenţie pe ascuns sau dintr un loc ascuns (cu scopul de a prinde, de a ataca, de a afla, de a surprinde etc. pe cineva sau ceva); a spiona, a urmări. ♢ expr. A pândi cu urechea … Dicționar Român
dodăi — dodăí ( ăésc, ít), vb. – A deranja, a nelinişti, a întrista. – var. dodei. sl. dodĕjati (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Miklosich, Lexicon, 169; Cihac, II, 97), cf. sb. dodejati. sec. XVI XVII, înv. – Der. dodăială (var. dodeială), s.f. (supărare,… … Dicționar Român
dosadă — DOSÁDĂ s. v. afront, durere, injurie, insultă, întristare, jignire, mâhnire, ocară, ofensă, ruşine, umilinţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime dosádă ( ắzi), s.f. – Necaz, supărare, durere. sl. (bg.) dosada (Miklosich, Slaw. Elem … Dicționar Român
urmă — ÚRMĂ, urme, s.f. 1. Semn concret lăsat de cineva sau de ceva pe locul unde a trecut, a stat etc. ♢ loc. prep. Pe urma sau pe urmele cuiva (sau a ceva) = pe unde a fost, a existat, a trecut cineva (sau ceva). (De) pe urma... = din cauza, ca urmare … Dicționar Român
