- uriciune
- URICIÚNE s.f. v. urâciune.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
uriciune
Look at other dictionaries:
urî — URÎ, urăsc, vb. IV. 1. tranz. A avea un puternic sentiment de antipatie, de duşmănie împotriva cuiva sau a ceva; a nu putea suferi pe cineva sau ceva. 2. refl. impers. (Construit cu dativul) A se plictisi, a se sătura de ceva sau de cineva. ♢… … Dicționar Român
sluticiune — sluticiúne, sluticiúni, s.f. (înv.) hidoşenie, poceală, schilodenie, uriciune, urâţenie, schilodeală. Trimis de blaurb, 15.12.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
urâciune — URÂCIÚNE, urâciuni, s.f. 1. Fiinţă cu înfăţişare respingătoare; monstru, pocitanie, pocitură. 2. (înv. şi reg.) Urâţenie (1). [var.: uriciúne s.f.] – Urî + suf. ciune. Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX 98 Urâciune ≠ frumuseţe … Dicționar Român
