uitător

uitător: UITĂTÓR, -OÁRE, uitători, -oare, adj. (Rar) Uituc. ♦ Care face să uite, aducător de uitare. – Uita + suf. -ător.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

UITĂTÓR s. v. privitor, spectator.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

uitătór adj. m., pl. uitătóri; f. sg. şi pl. uitătoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

spectator — SPECTATÓR, OÁRE, spectatori, oare, s. m. şi f. Persoană care asistă la un spectacol artistic sau la o competiţie sportivă. ♦ Persoană martoră la o întâmplare, la un eveniment. – fr. spectateur (lat. lit. spectator). Trimis de pan111, 15.07.2004.… … Dicționar Român
uita — UITÁ, uit, vb. I. I. 1. tranz. şi intranz. A pierde din memorie (momentan sau pentru totdeauna), a nu şi (mai) aduce aminte, a nu (mai) ţine minte. ♢ expr. (fam.) A şti cât au uitat alţii = a nu şti (mai) nimic. 2. tranz. şi intranz. A înceta să… … Dicționar Român
uituc — UITÚC, Ă, uituci, ce, adj. (Adesea substantivat) Care uită uşor, care are memorie slabă, uitător; p. ext. distrat, zăpăcit. – Uita + suf. uc. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 UITÚC adj. (rar) uităcios. (Om uituc.) Trimis de… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias