tấmpănă

tîmpănă (-pene), s.f. – Dairea, tobă, darabană. – var. tîmpină, timpină, tîmpăne. – Mr. timpiná, timpină, megl. tompănă. sl. timĭpanĭ (Cihac, II, 410; Byhan 337; Tiktin; Vasmer, gr., 142; Candrea) din mgr. τύμπανον; se poate presupune o formă sl. tąpanŭ, care ar explica şi bg. tăpan, sau chiar o alterare im › îm, greu de explicat în elementele sl. Din acest motiv, Puşcariu, Lr., I, 281, preferă să pornească de la un lat. *tympenum ‹ tympanum, care nu pare mai clar. sec. XVI, înv.

Trimis de blaurb, 11.03.2009. Sursa: DER