- tău
- TĂU1, tăuri, s. n. 1. Apă stătătoare puţin adâncă; baltă. ♦ Lac, iezer. 2. (înv.) Prăpastie, abis. – magh. tó.Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DLRMTĂU1, tắuri, s.n. 1. Apă stătătoare puţin adâncă; baltă. ♦ Lac (glaciar); iezer. 2. (înv.) Prăpastie, abis. – Din magh. tó.Trimis de LauraGellner, 25.06.2004. Sursa: DEX '98TĂU2, TA, tăi, tale, pron. pos., adj. pos. I. pron. pos. (Precedat de art. "al", "a", "ai", "ale") Înlocuieşte numele obiectului posedat şi numele celui căruia i se adresează vorbitorul. A ta e cartea. ♦ (La pl.) Preocupările, deprinderile, opiniile etc. persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ♢ (În legătură cu verbe ca "a rămâne", "a fi" etc.) Pe-a ta = aşa cum vrei tu, cum doreşti tu. ♦ (pop.; la m. sau f.) Soţul sau soţia persoanei căreia i se adresează vorbitorul. ♦ (La m. pl.) Familia de care ţine persoana căreia i se adresează vorbitorul; rudele, prietenii, partizanii ei. Nu-ţi dau voie ai tăi să vii. ♦ (La m. sau f. sg.) Lucrurile personale, proprietatea, avutul persoanei căreia i se adresează vorbitorul. II. adj. pos. (Precedat de art. "al", "a", "ai", "ale" când stă înaintea substantivului nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt). 1. Care este al celui căruia i se adresează vorbitorul, indicând posesiunea (casa ta), apartenenţa (ţara ta), dependenţa în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor faţă de persoana căreia i se adresează vorbitorul (fraţii tăi). 2. (Cu valoare subiectivă) Călătoria ta va fi grea. 3. (Cu valoare obiectivă) Grija ta n-o poartă nimeni. ♦ (Precedat de cuvinte cu valoare prepoziţională) Împotriva ta. – lat. tuus, tua.Trimis de LauraGellner, 25.06.2004. Sursa: DEX '98TĂU s. v. abis, adânc, baltă, băltoacă, frânghie, funie, iezer, lac, mâl, mlaştină, mocirlă, nămol, noroi, prăpastie, smârc.Trimis de siveco, 21.09.2007. Sursa: SinonimePreasfinţía ta s. f. art. + adj. (sil. mf. -sfin-) g.-d. Preasfinţíei táleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficta-ta-tá interj.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografictău/al tău adj. m., pl. tăi/ai tăi; f. sg. ta/a ta, g.-d. tále/a tale; pl. tále/ale tále (şi -tu m. sg., -ta f. sg., -tii/-tei g.-d. f. sg. în îmbinări ca fráte-tu, sóră-ta, sóră-tii)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografictău (precedat de al) pr. m., pl. ai tăi, g.-d. álor tăi; f. sg. a ta, pl. ále tale, g.-d. álor taleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografictău s. n., art. tăul; pl. tăuriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTĂU1 tău ri n. 1) Apă stătătoare noroioasă şi de adâncime mică. 2) Lac de munte; iezer. 3) înv. Prăpastie fără fund; hău; abis; genune. /<ung. tóTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTĂU2 ta (tăi, tále) pron. pos. (precedat de articole al, a, ai, ale Înlocuieşte numele obiectului posedat de interlocutor, înlocuind, totodată, şi numele acestuia). ♢ Ai tăi cei apropiaţi ţie; familia. Al tău soţul tău. Ale tale cele care privesc persoana căreia i se adresează vorbitorul. /<lat. tuus, tuaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTĂU3 ta (tăi, tále) adj. pos. 1) Care aparţine celui căruia i se adresează vorbitorul. Cartea ta. 2) Care se află în anumite relaţii (de prietenie, de înrudire) cu cel căruia i se adresează vorbitorul. Prietenul tău. 3) Care este realizat de cel cu care vorbeşte cineva. Călătoriile tale. ♢ Fie pe a ta fie aşa cum vrei sau zici tu. /<lat. tuus, tuaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.