tărbăcire

TĂRBĂCÍRE, tărbăciri, s.f. (fam. şi reg.) Acţiunea de a (se) tărbăci. – v. tărbăci.

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



tărbăcíre s. f., g.-d. art. tărbăcírii; pl. tărbăcíri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic