tămânjer

tămânjer: TĂMÂNJÉR, tămânjere, s.n. (reg.) Unealtă ciobănească în formă de lopăţică sau de băţ ramificat la un capăt, cu care se amestecă zerul în căldare când se fierbe pentru a se face urdă. – et. nec.

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

TĂMÂNJÉR s. v. bâtă, ciomag, măciucă.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

tămânjér s. n., pl. tămânjére

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Игры ⚽ Нужна курсовая?

ciomag — CIOMÁG, ciomege, s.n. Băţ mare şi gros, adesea cu măciulie sau întărit cu fier la unul din capete; bâtă. ♦ Lovitură, bătaie dată cuiva cu un astfel de băţ. – Din tc. çomak. Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX 98 CIOMÁG s. bâtă, măciucă,… … Dicționar Român
jagău — s.n. (reg.) jordie scurtă şi groasă; tămânjer. Trimis de blaurb, 22.06.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
tăujer — TĂUJÉR, tăujere, s.n. Tămânjer. Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DLRM TĂUJÉR s. v. bâtă, ciomag, măciucă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime tăujér ( re), s .n. – Băţ, nuia; epitet dat unui om de nimic. – var. tăujăr(iu),… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias