- tălhărăşug
- TĂLHĂRĂŞÚG, tălhărăşuguri, s.n. (înv.) Tâlhărie. – Tâlhar + suf. -ăşug.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98tălhărăşúg s. n., pl. tălhărăşúguriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
tâlharăşug — TÂLHARĂŞÚG s. v. banditism, furat, furătură, furt, gangsterism, hoţie, jaf, pungă şeală, pungăşie, tâlhărie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
furt — FURT, furturi, s.n. Infracţiune care constă în însuşirea pe nedrept a unui lucru mobil al altuia; hoţie, furătură. – Din lat. furtum. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98 FURT s. 1. furat, furătură, hoţie, pungăşeală, pungăşie, (livr.)… … Dicționar Român
tâlhărie — TÂLHĂRÍE, tâlhării, s.f. Furt însoţit de ameninţări sau violenţă; p. gener. furt, hoţie. – Tâlhar + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TÂLHĂRÍE s. banditism, gangsterism, jaf, (franţu zism) brigandaj, (înv. şi reg.)… … Dicționar Român