tăbluit

TĂBLUÍT, -Ă, tăbluiţi, -te, adj. Acoperit cu tablă¹. – v. tăblui.

Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



tăbluít adj. m. (sil. -blu-), pl. tăbluíţi; f. sg. tăbluítă; pl. tăbluíte

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic