tăblui

tăblui: TĂBLUÍ, tăbluiesc, vb. IV. tranz. A acoperi o casă cu tablă¹. – Tablă¹ + suf. -ui.

Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

tăbluí vb. (sil. -blui-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. tăbluiésc, imperf. 3 sg. tăbluiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. tăbluiáscă

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A TĂBLU//Í tăbluiiésc tranz. (case şi alte construcţii) A acoperi cu tablă. /tablă + suf. tăbluiui

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

tablă — TÁBLĂ1, table, s.f. 1. Placă metalică, de grosimi diferite, folosită la învelitul caselor, la fabricarea vaselor, a unor ambalaje şi a altor obiecte. 2. Placă de lemn, de piatră sau de metal pe care se scriu, se gravează sau se zugrăvesc anumite… … Dicționar Român
tăbluit — TĂBLUÍT, Ă, tăbluiţi, te, adj. Acoperit cu tablă1. – v. tăblui. Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 tăbluít adj. m. (sil. blu ), pl. tăbluíţi; f. sg. tăbluítă; pl … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias