- târâitură
- TÂRÂITÚRĂ s. ţârâit, zbârnâit. (târâitură soneriei.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
ţârâitură — ŢÂRÂITÚRĂ, ţârâituri, s.f. Ţârâit2. [pr.: râ i . – var.: ţârcâitúră s.f.] – Ţârâi2 + suf. tură. Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX 98 ţârâitúră s. f. (sil. râ i ), g. d. art. ţârâitúrii; … Dicționar Român
ţârâit — ŢÂRÂÍT1 adv. (În legătură cu modul de a cânta la un instrument cu coarde) Din vârful arcuşului, fără rezonanţă; tremurat. – Din ţârâi2. Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX 98 ŢÂRÂÍT2, ţârâituri, s.n. Faptul de a ţârâi2; (concr.) sunetul,… … Dicționar Român
ţârcâitură — ŢÂRCÂITÚRĂ s.f. v. ţârâitură. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ţârcâitúră, ţârcâitúri, s.f. (reg.) 1. strop, picătură. 2. afacere mică neînsemnată. Trimis de blaurb, 21.03.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român