târnosire — TÂRNOSÍRE, târnosiri, s.f. Acţiunea de a târnosi şi rezultatul ei; ritual de inaugurare, de sfinţire a unei biserici; târnoseală (1). – v. târnosi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TÂRNOSÍRE s. (bis.) consacrare, sfeştanie,… … Dicționar Român
obnovlenie — OBNOVLÉNIE s. v. consacrare, sărbătorire, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, târno sire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
rodină — RÓDINĂ, rodini, s.f. (pop.) Dar adus femeii care a născut. [var.: (rar) ródin s.n.] – Din ngr. rodyny. Trimis de romac, 27.05.2004. Sursa: DEX 98 RÓDINĂ s. v. consacrare, creaţie, facere, geneză, lăuzie, post partum, rugină, sfeştanie, sfinţire … Dicționar Român
sfeştanie — SFEŞTÁNIE, sfeştanii, s.f. Slujbă religioasă oficiată de preot la începerea unei activităţi, la darea în folosinţă a unei construcţii etc. sau la diferite cerinţe ale credincioşilor, constând în rugăciuni şi în stropirea cu apă sfinţită. [var.:… … Dicționar Român
sfinţenie — SFINŢÉNIE s.f. Calitate a ceea ce este sfânt. ♢ loc. adv. Cu sfinţenie = cu evlavie; p. ext. cu exactitate, cu scrupulozitate; corect. – Sfânt + suf. enic. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SFINŢÉNIE s. (livr.) sanctitate, (rar)… … Dicționar Român
sfinţire — SFINŢÍRE, sfinţiri, s.f. Acţiunea de a (se) sfinţi1 şi rezultatul ei. ♦ (înv.) Consfinţire, consacrare. – v. sfinţi1. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SFINŢÍRE s. (bis.) 1. canonizare, (livr.) sacrali zare, sacralizaţie, sanctificare … Dicționar Român
târnosanie — TÂRNOSÁNIE s. v. consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, târnosire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
târnositură — TÂRNOSITÚRĂ s. v. consacrare, sfeştanie, sfinţire, târnoseală, târnosire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
