cumpărare — CUMPĂRÁRE s.f. Acţiunea de a cumpăra şi rezultatul ei. ♢ (Ec. pol.) Putere de cumpărare = capacitate de plată a unităţii băneşti sau a populaţiei; cantitate de mărfuri şi de servicii care poate fi obţinută în schimbul unei unităţi băneşti (putere … Dicționar Român
neguţare — neguţáre s.f. (înv. şi pop.) negociere, tocmire, târguire. Trimis de blaurb, 31.07.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
pogodire — pogodíre, pogodíri, s.f. (reg.) 1. înţelegere, învoire; sfătuire. 2. potrivire (cu cineva, ca preocupări şi mentalitate). 3. evaluare; tocmire, târguire. Trimis de blaurb, 06.10.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
scumpărătoare — SCUMPĂRĂTOÁRE s. v. achiziţionare, cumpărare, cumpărat, luare, procurare, târguire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
târguială — TÂRGUIÁLĂ, târguieli, s.f. 1. Târguire; tocmeală; p. ext. dispută, ciorovăială. 2. (concr.) Cumpărătură. – Târgui + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TÂRGUIÁLĂ s. 1. v. cumpărătură. 2. v. tocmeală … Dicționar Român