- turuială
- TURUIÁLĂ, turuieli, s.f. (fam. şi depr.) Faptul de a turui; debit verbal continuu şi rapid; turuitură. – Turui + suf. -eală.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TURUIÁLĂ s. turuitură. (O ţine într-o turuială.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeturuiálă s. f., g.-d. art. turuiélii; pl. turuiéliTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.