turmentá — vb., ind. prez. 1 sg. turmentéz, 3 sg. şi pl. turmenteázã … Romanian orthography
turmentare — TURMENTÁRE, turmentări, s.f. Acţiunea de a (se) turmenta şi rezultatul ei. – v. turmenta. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TURMENTÁRE s.f. Acţiunea de a (se) turmenta şi rezultatul ei; turmentaţie, îmbătare; zăpăceală. [<… … Dicționar Român
îmbăta — ÎMBĂTÁ, îmbắt, vb. I. 1. refl. şi tranz. (fact.) A ajunge sau a face pe cineva să ajungă în starea de beţie, a (se) ameţi cu băutură; a (se) chercheli, a (se) aghesmui. ♢ expr. A (se) îmbăta lulea (sau tun, turtă, criţă) = a (se) îmbăta foarte… … Dicționar Român
turmentat — TURMENTÁT, Ă, turmentaţi, te, adj. (livr.) Beat. – v. turmenta. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Turmentat ≠ treaz Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime TURMENTÁT adj. v. beat … Dicționar Român
abţigui — ABŢIGUÍ, abţiguiesc, vb. IV. (fam.) 1. refl. A se îmbăta. 2. tranz. A da (cuiva) o bătaie (uşoară). ♦ fig. A face cuiva un rău. 3. tranz. A modifica date, un text etc. pentru a corespunde mai bine (scopului urmărit); p.ext. a falsifica. – et. nec … Dicționar Român
afuma — AFUMÁ, afúm, vb. I. 1. tranz. A expune un aliment la fum, cu scopul de a l conserva. 2. tranz. A umple cu fum un spaţiu închis pentru a distruge sau a alunga vietăţile dinăuntru. ♦ intranz. A scoate fum. Soba afumă. 3. tranz. şi refl. A (se)… … Dicționar Român
aghesmui — AGHESMUÍ, agheismuiesc, vb. IV. 1. tranz. A stropi cu agheasmă. 2. tranz. şi refl. fig. (fam.) A (se) îmbăta. 3. tranz. fig. (reg.) A bate pe cineva. – Agheasmă + suf … Dicționar Român
amnărire — AMNĂRÍ vb. v. ameţi, chercheli, îmbăta, turmenta. Trimis de siveco, 07.01.2009. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
chefălui — CHEFĂLUÍ, chefăluiesc, vb. IV. refl. (reg.) A se ameţi de băutură; a se îmbăta. – Chef + suf. ălui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CHEFĂLUÍ vb. v. ameţi, chercheli, îmbăta, turmenta. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
ciupi — CIUPÍ, ciupesc, vb. IV. 1. tranz. A apuca cu vârful degetelor sau cu unghiile de pielea sau de carnea cuiva, strângând o şi provocând durere; a pişca. ♢ refl. Se ciupeşte singur. ♦ A apuca, a muşca ori a înţepa cu ciocul sau cu gura. ♦ fig. A… … Dicționar Român
