- turcaleţ
- turcaléţ (zmeu) s. n., pl. turcaléţeTrimis de siveco, 20.10.2008. Sursa: Dicţionar ortograficTURCALÉŢ s.m. v. turculeţ.Trimis de gall, 20.10.2008. Sursa: DLRM
Dicționar Român. 2013.
turcaleţ
Look at other dictionaries:
turc — TURC, Ă, turci, ce, s.m. şi f., adj. 1. S.m şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Turciei sau este originară de acolo. ♢ expr. Cum e turcul şi pistolul = cum e omul, aşa sunt şi faptele lui, prietenii lui. Doar nu dau (sau vin)… … Dicționar Român
