- tupila
- tupilá v. pituláTrimis de siveco, 13.10.2007. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
tupilat — TUPILÁ vb.I v. pitula. Trimis de ana zecheru, 07.10.2008. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
pitula — PITULÁ, pitulez, vb. I. refl. şi tranz. (pop.) A (se) piti. ♢ loc. adv. Pe pitulate = pe ascuns, pe furiş. [var.: tupilá vb. I] – Din piti. Trimis de oprocopiuc, 21.03.2004. Sursa: DEX 98 PITULÁ … Dicționar Român
tâmp — TÂMP, Ă, tâmpi, e, adj. 1. (înv. şi pop.; adesea substantivat) Prost; tâmpit (1). 2. (reg.; despre instrumente ascuţite) Cu vârful sau cu tăişul tocit, ştirbit; tâmpit (2). – Din sl. tonpŭ. cf. magh. t o m p a . Trimis de LauraGellner, 13.09.2007 … Dicționar Român