tronare

tronare
TRONÁRE, tronări, s.f. Acţiunea de a trona şi rezultatul ei. – v. trona.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

tronáre s, f., g.-d, art, tronării; pl. tronări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TRONÁRE s.f. Acţiunea de a trona şi rezultatul ei. [< trona].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • tronare — v. tuonare …   Enciclopedia Italiana

  • tronare — tro·nà·re v.intr. (io tròno; essere o avere) RE tosc. tuonare {{line}} {{/line}} DATA: 2Є metà XIII sec. ETIMO: da tonare con influsso del lat. tonitrus 1tuono …   Dizionario italiano

  • tronar — Se conjuga como: contar Infinitivo: Gerundio: Participio: tronar tronando tronado     Indicativo   presente imperfecto pretérito futuro condicional yo tú él, ella, Ud. nosotros vosotros ellos, ellas, Uds. trueno truenas truena tronamos tronáis… …   Wordreference Spanish Conjugations Dictionary

  • étonner — (é to né) v. a. 1°   Causer un ébranlement. Le coup lui a étonné la tête.    Terme de vétérinaire. Se dit du sabot d un cheval qui se heurte violemment à quelque obstacle. Ce cheval s est étonné le pied.    Terme de mineur. Étonner la roche,… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • Drönen — Drönen, verb reg. neutr. welches mit dem Hülfsworte haben verbunden wird, aber gleichfalls nur im Niedersächsischen einheimisch ist, einen erschütternden Ton von sich geben. So drönen die Fenster bey dem Donner, ingleichen wenn ein schwerer Wagen …   Grammatisch-kritisches Wörterbuch der Hochdeutschen Mundart

  • trompe — 1. (tron p ) s. f. 1°   Terme vieilli. Trompette. •   À ce poëte des rois [Ronsard] la cour tresse un laurier royal ; le succès double son effort, sa joue enfle, il souffle sa trompe.... et la France n a plus rien à envier à l ampoule espagnole,… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • tronata — tro·nà·ta s.f. RE tosc. 1. detonazione, scoppio fragoroso 2. fig., spacconata, fanfaronata 3. fig., spesa inaspettata di grossa entità {{line}} {{/line}} DATA: 1879. ETIMO: der. di tronare …   Dizionario italiano

  • tronato — tro·nà·to p.pass. → tronare …   Dizionario italiano

  • trono — 1trò·no s.m. AU 1. seggio di sovrani o di papi, elevato su alcuni gradini, sovente coperto da un baldacchino o un padiglione, usato spec. in occasione di cerimonie ufficiali: il trono del re; trono imperiale, papale 2. spec. in raffigurazioni… …   Dizionario italiano

  • detronare — DETRONÁRE, detronări, s.f. Acţiunea de a detrona. – v. detrona. Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX 98  DETRONÁRE s. v. mazilire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  detronáre s. f. (sil. tro ) → tronare Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”