- trona
- TRONÁ, tronez, vb. I. intranz. A se afla pe tron1; a domni, a guverna. ♦ fig. A domina, a adopta o poziţie de superioritate; a-şi da aere, importanţă. – Din fr. trôner.Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TRONÁ vb. v. stăpâni.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetroná vb., ind. prez. 1 sg. tronéz, 3 sg. şi pl. troneázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA TRON//Á tronaéz intranz. 1) A se afla la tron; a conduce un stat. 2) fig. A deţine o poziţie de superioritate (prin volum, forţă, intensitate, valoare etc.) în raport cu cele din jur; a domina. /<fr. trônerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTRONÁ vb. I. intr. A domni, a stăpâni (peste o ţară), a guverna. ♦ (fig.) A domina; a lua o poziţie afectată de superioritate. [< fr. trôner].Trimis de LauraGellner, 20.06.2007. Sursa: DNTRONÁ vb. intr. 1. a domni, a stăpâni (peste o ţară), a guverna. 2. (fig.) a domina; a lua o poziţie afectată de superioritate. (< fr. trôner)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.