troagăr

troagăr
troágăr1, troágări, s.m. (reg.) 1. hamal, servitor. 2. om de nimic, vagabond, puşlama.
Trimis de blaurb, 05.03.2009. Sursa: DAR

troágăr2, troágăre, s.n. (reg.) targă.
Trimis de blaurb, 05.03.2009. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”