- trena
- TRENÁ, pers. 3 trenează, vb. I. intranz. (livr.) 1. (Despre acţiuni) a se desfăşura cu încetineală; a se tărăgăna, a se lungi. 2. (Rar; despre lucruri) A zăcea undeva, uitat sau lăsat din neglijenţă. – Din fr. traîner.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TRENÁ vb. 1. a întârzia, a lungi, a tărăgăna, a tergiversa, (înv.) a prelungi. (A mai trena soluţio-narea problemei.) 2. a se lungi, a (se) tărăgăna. (Acţiunea romanului trena.) 3. a lâncezi, a stagna. (Afacerile trena.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimetrená vb., ind. prez. 1 sg. trenéz, 3 sg. şi pl. treneázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA TREN//Á trenaéz intranz. livr. 1) (despre acţiuni) A se desfăşura extrem de încet; a se tărăgăna. 2) rar (despre lucruri) A zăcea uitat sau lăsat din neglijenţă. trena pe pământ. /<fr. traînerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTRENÁ vb. I. intr. 1. (Despre lucruri) A zăcea undeva uitat, părăsit, lăsat din neglijenţă. 2. (Despre acţiuni) A se desfăşura cu încetineală; a lâncezi, a tărăgăna. [< fr. traîner].Trimis de LauraGellner, 15.06.2007. Sursa: DNTRENÁ vb. intr. 1. (despre lucruri) a zăcea undeva uitat, părăsit, lăsat din neglijenţă. 2. (despre acţiuni) a se desfăşura cu încetineală; a lâncezi, a tărăgăna. (< fr. traîner)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.