treierător

treierător
TREIERĂTÓR, -OÁRE, treierători, -oare, subst. 1. s.m. şi f. Muncitor care lucrează la batoză. 2. s.f. Maşină de treierat; batoză. [pr.: tre-ie-] – Treiera + suf. -ător.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

secerătoáre-treierătoáre s. f., pl. secerătóri-treierătóri
Trimis de siveco, 02.06.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

treierătór s. m., pl. treierătóri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • treiera — TREIERÁ, tréier, vb. I. tranz. 1. A separa (prin batere, cu maşini speciale etc.) boabele, seminţele de restul unei plante. ♢ Aparat de treierat = ansamblu, la o batoză sau la o combină, în care se efectuează operaţia de treierare a cerealelor. 2 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”