- treanca
- TREÁNCA: treanca-FLEÁNCA f. Vorbărie fără rost. ♢ A fi o treanca a fi om de nimic. /tranca + fleancaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
treancafleanca — TREÁNCA FLEÁNCA s.f. v. tranca fleanca. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TREANCA FLEÁNCA s. v. flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit,… … Dicționar Român
trancafleanca — TRÁNCA FLEÁNCA s.f. (fam.) Vorbărie goală, inutilă. ♦ Epitet dat unei persoane care flecăreşte. [var.: treánca fleánca s.f.] – Din trăncăni (derivat regresiv) + fleancă. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 tránca fleánca/treánca… … Dicționar Român
flecăreală — FLECĂREÁLĂ, flecăreli, s.f. Vorbărie fără rost, vorbă de clacă; flecărie, pălăvrăgeală. – Flecări + suf. eală. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FLECĂREÁLĂ s. flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire,… … Dicționar Român
tranc — interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o cădere sau de o lovitură puternică şi bruscă. [var.: tránca interj.] – Onomatopee. Trimis de ionel bufu, 28.06.2004. Sursa: DEX 98 tranc interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român