trasator

TRASATÓR, (1) trasatori, s.m., (2) trasatoare, s.n. 1. s.m. Lucrător care execută trasarea unor piese brute. 2. s.n. Trasor (1). – Trasa + suf. -tor.

Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



TRASATÓR s. v. trasor.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



trasatór (lucrător) s. m., pl. trasatóri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



trasatór (unealtă) s. n., pl. trasatoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TRASAT//ÓR¹ trasatoroáre n. v. TRASOR. /a trage + suf. trasatortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



TRASATÓR² trasatori m. Muncitor specializat în operaţii de trasare pe piese brute. /a trage + suf. trasatortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



TRASATÓR, -OÁRE s.m. şi f. Lucrător care execută trasarea unor piese brute. // s.n. Trasor (1). [< trasa + -tor].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



TRASATÓR, -OÁRE I. s. m. f. lucrător care execută trasarea unor piese brute. II. s. n. trasor (I, 1). (< trasa + -tor)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN