- tranşee
- TRANŞÉE, tranşee, s.f. Şanţ adânc, uneori întărit şi apărat de o reţea de sârmă ghimpată, folosit în război ca adăpost. ♦ Şanţ sau săpătură de lungime mare, executate în anumite scopuri tehnice. [pr.: -şe-e] – Din fr. tranchée.Trimis de ionel_bufu, 07.01.2008. Sursa: DEX '98TRANŞÉE s. (mil.) şanţ, (Ban., Transilv. şi Bucov.) ştelung, (înv.) ocop.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimetranşée s. f., art. tranşéea, g.-d. art. tranşéei; pl. tranşée, art. tranşéeleTrimis de siveco, 18.12.2008. Sursa: Dicţionar ortograficTRANŞÉ//E tranşeei f. 1) Adăpost în formă de canal (cu parapet), săpat special în timp de război pentru apărare sau tragere cu armele; şanţ. 2) Săpătură lungă şi adâncă, făcută în scopuri tehnice. [art. tranşeea; G.-D. tranşeei; Sil. -şe-e] /<fr. tranchéeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTRANŞÉE s.f. Şanţ de dimensiuni relativ mari, care foloseşte în război ca adăpost. ♦ Şanţ, excavaţie, săpătură în pământ executată pentru lucrări tehnice. [pron. -şe-e, var. tranşeu s.n. / < fr. tranchée].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNTRANŞÉE s. f. 1. şanţ îngust şi lung care protejează în război pe luptători de focul inamic. 2. excavaţie, săpătură în pământ executată pentru lucrări tehnice. (< fr. tranchée)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.