- transcendent
- TRANSCENDÉNT, -Ă, transcendenţi, -te, adj. 1. (fil.) care se ridică dincolo de limita sau de nivelul unui domeniu dat; care presupune un principiu exterior şi superior oricărei clase de obiecte. ♦ (În filozofia lui Kant) Care se găseşte dincolo de orice experienţă posibilă, care este inaccesibil cunoaşterii bazate pe experienţă, care întrece limitele realităţii. ♢ Care se află mai presus de inteligenţa obişnuită, de lucruri individuale, de umanitate. 2. (mat.) Care foloseşte calculul diferenţial şi integral. ♦ (Despre unele numere) Care nu poate fi rădăcina unui polinom cu coeficienţi raţionali – Din fr. transcendant, lat.transcendens, -ntis.Trimis de iacobpompilia, 15.02.2004. Sursa: DEX '98TRANSCENDÉNT adj. v. metafizic.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetranscendént adj. m. (sil. mf. trans-), pl. transcendénţi; f. sg. transcendéntă, pl. transcendénteTrimis de siveco, 21.02.2008. Sursa: Dicţionar ortograficTRANSCENDÉN//T transcendenttă (transcendentţi, transcendentte) (în opoziţie cu imanent) 1) Care se află dincolo de limitele unei sfere anumite sau ale lumii materiale în genere. 2) (în filozofia lui Kant) Care iese dincolo de lumea empirică, fiind inaccesibil cunoaşterii bazate pe experienţă. [Sil. trans-cen-] /<fr. transcendant, lat. transcendensTrimis de siveco, 21.07.2007. Sursa: NODEXTRANSCENDÉNT, -Ă adj. 1. (fil.) Care se află dincolo de orice domeniu dat, de lumea materială. 2. (În filozofia idealistă a lui Kant: op. i m a n e n t) Care se află dincolo de limitele cunoaşterii experimentale; inaccesibil cunoaşterii bazate pe experienţă, care întrece limitele realităţii. 3. (mat.; despre numere) Care nu este soluţia unei ecuaţii algebrice cu coeficienţi raţionali. [cf. fr. transcendant].Trimis de LauraGellner, 11.06.2007. Sursa: DNTRANSCENDÉNT, -Ă adj. 1. (fil.) care se află dincolo de orice domeniu dat, de lumea materială. ♢ (la Kant) de dincolo de limitele cunoaşterii experimentale; inaccesibil cunoaşterii bazate pe experienţă, care depăşeşte limitele realităţii. 2. (mat.; despre numere) care nu poate fi rădăcina unui polinom cu coeficienţii raţionali; (despre ecuaţii) care nu se poate scrie sub forma unui polinom egalat cu zero. (< fr. transcendant, lat. transcendens)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.