- tortar
- TORTÁR, -Ă, tortari, -e, adj. (Rar; despre vase de ceramică) Cu toarte. ♢ (Substantivat) Tortare de lut. – Toartă + suf. -ar.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
torţă — TÓRŢĂ, torţe, s.f. 1. Faclă. 2. (fiz.) Tip de descărcare electrică de înaltă frecvenţă, având aspectul unei flăcări de lumânare. [var.: (înv.) tórţie s.f.] – Din it. torcia. cf. fr. t o r c h e . Trimis de LauraGellner, 28.06.2004. Sursa … Dicționar Român