topitor

topitor: TOPITÓR, -OÁRE, topitori, -oare, subst. 1. s.m. şi f. Muncitor care lucrează la un cuptor de topit sau, în general, la topirea unor materiale în cadrul procesului de producţie al unei întreprinderi. 2. s.f. Cuptor special pentru topirea metalelor; topilă (2). – Topi + suf. -tor.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

topitór (persoană) s. m., pl. topitóri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

topitór (instalaţie) s. n., pl. topitoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TOPITÓR topitori m. Muncitor specializat în topirea metalelor sau a altor materiale. /a topi + suf. topitortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

topitorie — TOPITORÍE, topitorii, s.f. Instalaţie pentru topirea unor materiale. ♦ Unitate industrială în care, din tulpinile de in, de cânepă etc., se separă, prin topire, fibrele textile liberiene şi se prelucrează pentru obţinerea fuiorului. – Topitor +… … Dicționar Român
laie — LÁIE s.f. 1. Ceată de ţigani (nomazi). 2. Ceată dezorganizată şi zgomotoasă (de copii, de oameni). – cf. ucr., pol. l a j a, haită de câini . Trimis de Joseph, 13.05.2004. Sursa: DEX 98 láie s. f. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
topi — TOPÍ, topesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A trece sau a face ca un corp să treacă, prin încălzire, din stare solidă în stare lichidă; a (se) lichefia. ♦ refl. A şi pierde consistenţa, a se muia (sub efectul căldurii). ♦ tranz. şi refl. fig.… … Dicționar Român
topilă — TOPÍLĂ, topile, s.f. 1. Loc îngrădit în albia unui râu sau într o apă stătătoare unde se pun la topit cânepa sau alte plante textile; bazin de topire a plantelor textile, săpat în câmp şi legat printr un canal de o apă curgătoare sau de un lac. 2 … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias