- toance
- toánce s.f. pl. – Repeziş de apă curgătoare, curent rapid al unui rîu. sl. tąča "ploaie", datorită stropilor pe care-i împrăştie. Legătura cu pol. ton "adîncime" (Cihac, II, 414), nu este probabilă. În Mold., mai ales ca toponim.Trimis de blaurb, 21.03.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.