titubaţie

TITUBÁŢIE, titubaţii, s.f. (Franţuzism) Nesiguranţă în mers şi în mişcări. – Din fr. titubation.

Trimis de claudia, 28.06.2004. Sursa: DEX '98



titubaţíe s. f. (sil. -ţi-e), art. titubaţía (sil. -ţi-a), g.-d. art. titubaţíei; pl. titubaţíi, art. titubaţíile (sil. -ti-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TITUBÁŢIE s.f. (Franţuzism) Nesiguranţă în mers şi în mişcări. [gen. -iei. / cf. fr. titubation, lat. titubatio].

Trimis de LauraGellner, 09.06.2007. Sursa: DN



TITUBÁŢIE s. f. nesiguranţă în mers şi în mişcări. (< fr. titubation)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN