titirisi

TITIRISÍ, titirisesc, vb. IV. tranz. şi refl. (pop. şi fam.) A (se) dichisi. – et. nec.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



titirisí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. titirisésc, imperf. 3 sg. titiriseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. titiriseáscă

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic