- tipicui
- tipicuí, tipicuiésc, vb. IV (înv.) a hotărî, a prescrie un tipic.Trimis de blaurb, 11.12.2008. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
tipic — TIPÍC1, tipicuri, s.n. 1. Formulă obişnuită, stereotipă; obicei, tradiţie, normă, regulă. 2. Carte care cuprinde ansamblul regulilor după care se oficiază slujbele religioase; normă, regulă pentru oficierea serviciului divin. – Din sl. tipikŭ.… … Dicționar Român