temperament

temperament
TEMPERAMÉNT, temperamente, s.n. Ansamblul trăsăturilor fiziologice şi nervoase ale unei persoane, care determină diferenţieri psihice şi de comportament între indivizi; fire. ♦ Energie vitală, avânt, elan, impetuozitate; vioiciune. – Din fr. tempérament, lat. temperamentum.
Trimis de RACAI, 18.04.2008. Sursa: DEX '98

TEMPERAMÉNT s. 1. v. fire. 2. v. avânt.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

TEMPERAMÉNT s. v. aer, climat, climă, conformaţie, constituţie, factură, fizic, natură, structură, temperatură, vreme.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

temperamént s. n., pl. temperaménte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TEMPERAMÉNT temperamente n. 1) Totalitate a particularităţilor psihice şi fiziologice, care determină excitabilitatea şi comportamentul unei persoane. temperament coleric. temperament sangvinic. 2) Energie vitală. ♢ Cu (sau plin de) temperament plin de energie. /<lat. temperamentum, fr. tempérament
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TEMPERAMÉNT s.n. 1. Totalitatea particularităţilor individuale ale psihicului omenesc, manifestate prin rapiditatea şi intensitatea desfăşurării proceselor psihice şi prin gradul de sensibilitate; fire. ♢ Temperamentul arborilor = mod de comportare a speciilor forestiere faţă de lumină. 2. Energie, impetuozitate, elan. [pl. -te, -turi. / cf. lat. temperamentum, fr. tempérament].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

TEMPERAMÉNT s. n. 1. ansamblul particularităţilor legate de latura dinamică şi energetică a activităţii psihice a unei persoane, având o bază ereditară şi exprimându-se stabil în comportament; fire. 2. energie vitală, impetuozitate, elan. (< fr. tempérament, lat. temperamentum)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу
Synonyms:

Look at other dictionaries:

  • tempérament — [ tɑ̃peramɑ̃ ] n. m. • 1478; h. XIIIe; lat. imp. temperamentum « juste proportion », d où « action de tempérer », de temperare « adoucir » I ♦ 1 ♦ (1583) Vx ou littér. Équilibre d un mélange, d une composition. « Ce tempérament de mes tendances » …   Encyclopédie Universelle

  • temperament — Temperament. s. m. Complexion, meslange des quatre humeurs dans le corps de l Animal. Il ne se dit guere qu en parlant de l homme. Bon temperament. mauvais temperament. je connois son temperament. cela altere le temperament. estre d un… …   Dictionnaire de l'Académie française

  • Temperament — Tem per*a*ment, n. [L. temperamentum a mixing in due proportion, proper measure, temperament: cf. F. temp[ e]rament. See {Temper}, v. t.] 1. Internal constitution; state with respect to the relative proportion of different qualities, or… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • temperament — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. mnż I, D. u, Mc. temperamentncie {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} zespół cech psychicznych człowieka, wyrażających się w jakości, szybkości i trwałości reakcji uczuciowych na bodźce;… …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • Temperament — Sn std. (16. Jh.) Entlehnung. Entlehnt aus l. temperāmentum n. richtige Mischung , Abstraktum zu l. temperāre mischen (temperieren). Im 16. Jh. wird das Wort auf die richtige Mischung der Körpersäfte angewandt (im Sinne der Säftelehre: s.… …   Etymologisches Wörterbuch der deutschen sprache

  • temperament — temperàment (temperamȅnt) m <G mn nātā> DEFINICIJA psih. način, brzina i jačina umnog i osjećajnog reagiranja, način ponašanja svojstven pojedincu, skup psiholoških značajki; ćud, narav [hladan temperament; miran temperament; razdražljiv… …   Hrvatski jezični portal

  • temperament — [tem′pər ə mənt, tem′prə mənt] n. [ME < L temperamentum, proper mixing < temperare: see TEMPER] 1. Obs. the act or an instance of tempering; proportionate mixture or balance of ingredients 2. in medieval physiology, any of the four… …   English World dictionary

  • Temperament — »Wesens , Gemütsart; Lebhaftigkeit, Schwung, Feuer«: Das Fremdwort wurde im 16. Jh. aus lat. temperamentum »das richtige Verhältnis gemischter Dinge, die gehörige Mischung; das rechte Maß« (wie auch entsprechend engl. temperament, frz.… …   Das Herkunftswörterbuch

  • Temperament — нем. [тэмпэрамэ/нт], англ. [тэ/мпэрэмэнт] tempérament фр. [танпэрама/н] temperamento ит. [тэмпэрамэ/нто] 1) темперамент 2) темперация …   Словарь иностранных музыкальных терминов

  • tempérament — Temperament нем. [тэмпэрамэ/нт], англ. [тэ/мпэрэмэнт] tempérament фр. [танпэрама/н] temperamento ит. [тэмпэрамэ/нто] 1) темперамент 2) темперация …   Словарь иностранных музыкальных терминов

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”