- tempera
- TÉMPERA1 s.f. 1. Vopsea obţinută prin amestecarea ei cu lianţi pe bază de substanţe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu în tehnica picturii în care se întrebuinţează culori tempera1 (1). ♦ Pictură realizată prin acest procedeu. – Din it. tempera.Trimis de Bogdan, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TEMPERÁ2, temperez, vb. I tranz. A potoli, a modera, a domoli (un sentiment, o acţiune, o dorinţă etc.) ♢ refl. Vântul s-a mai temperat. – Din fr. tempérer, lat. temperare.Trimis de Bogdan, 13.09.2007. Sursa: DEX '98A (se) tempera ≠ a (se) intensificaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeA tempera ≠ a grăbiTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeTEMPERÁ vb. 1. v. potoli. 2. v. alina. 3. v. domoli. 4. v. calma. 5. a domoli, a potoli, a stăpâni, a stăvili, (fig.) a înfrâna, a zăgăzui. (I-a mai tempera avântul.) 6. v. atenua.Trimis de siveco, 27.09.2007. Sursa: Sinonimetémpera s. f.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografictemperá vb., ind. prez. 1 sg. temperéz, 3 sg. şi pl. tempereázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTÉMPERA f. 1) Culoare obţinută prin amestecarea unor coloranţi cu lianţi pe bază de substanţe albuminoase sau gelatinoase. 2) Procedeu de pictură care întrebuinţează asemenea culori. 3) Pictură realizată prin acest procedeu. /<it. temperaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA TEMPER//Á temperaéz tranz. livr. (persoane şi manifestările lor) A face să se tempereze; a potoli; a domoli; a modera. /<fr. tempérerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE TEMPER//Á mă temperaéz intranz. 1) (despre fenomene ale naturii) A scădea în intensitate; a pierde din intensitate; a se ogoi; a se modera; a se domoli. 2) (despre persoane şi despre manifestările lor) A deveni calm, înfrânându-se; a se potoli; a se domoli; a se modera; a se ogoi. /<fr. tempérerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXTEMPERÁ vb. I. tr. A modera, a micşora; a potoli, a domoli (un sentiment, o acţiune, o tendinţă). [< fr. tempérer, cf. lat. temperare].Trimis de LauraGellner, 03.06.2007. Sursa: DNTÉMPERA s.n. 1. Culoare obţinută prin amestecarea ei cu lianţi pe bază de substanţe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu de pictură care întrebuinţează astfel de culori. [pl. invar. / < it. tempera].Trimis de LauraGellner, 03.06.2007. Sursa: DNTÉMPERA1 s. f procedeu în tehnica picturii prin amestecarea culorii cu lianţi pe bază de substanţe albuminoide sau gelatinoase; culoarea însăşi. ♢ pictura realizată. (< it. tempera)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNTEMPERÁ2 vb. tr., refl. a (se) modera, a (se) atenua; a (se) potoli, a (se) domoli. (< fr. tempérer, lat. temperare)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.