- tanduriu
- TANDURÍU, -ÍE, tandurii, adj. (înv.) Leneş. – Tandur + suf. -iu.Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TANDURÍU adj., s. v. indolent, leneş, putu-ros, trândav, trântor.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetanduríu adj. m., f. tanduríe; pl. m. şi f. tanduríiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.