talangă

TALÁNGĂ, tălăngi, s.f. Clopot care se atârnă la gâtul vitelor şi al oilor; balangă; sunetul produs de un astfel de clopot. [var.: taláncă s.f.] – cf. b a l a n g ă .

Trimis de LauraGellner, 23.06.2004. Sursa: DEX '98



TALÁNGĂ s. balangă, clopot, (Mold., Transilv. şi Maram.) ţingălău, (Transilv.) ţoangă. (talangă atârnată de gâtul vitelor.)

Trimis de siveco, 02.11.2007. Sursa: Sinonime



talángă s. f., g.-d. art. tălăngii; pl. tălăngi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TALÁNGĂ tălăngi f. 1) Clopot de dimensiuni reduse care se atârnă la gâtul vitelor. 2) Sunet produs de un asemenea clopot. [G.-D. tălăngii] /Din talang

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



talángă (-ắngi), s.f. – Balangă, clopoţel. – var. talancă. Creaţie expresivă, cf. bălăngăni, tilincă. Uneori se foloseşte ca interj., talang, pentru a imita sunetul tălăngii. – Der. tălăngi (var. tălăngăni, tălăncăni), vb. (a agita, a bate talanga).

Trimis de blaurb, 19.02.2009. Sursa: DER